Cine ar fi crezut că într-o zi medicii vor putea „corecta” genele defecte, la fel cum un editor corectează un text? Cu ajutorul tehnologiei CRISPR, acest scenariu este din ce în ce mai aproape de realitate.
Editarea genetică permite modificarea ADN-ului uman pentru a elimina mutații care cauzează boli grave – cum ar fi distrofia musculară, anemia falciformă sau chiar anumite forme de cancer. Practic, CRISPR funcționează ca un „foarfece molecular” care poate tăia exact în locul potrivit din codul genetic.
În 2023, a fost aprobat primul tratament genetic CRISPR pentru o boală a sângelui. Rezultatele au fost încurajatoare: pacienții care sufereau de crize dureroase și spitalizări frecvente au scăpat aproape complet de simptome.
Însă, cu puterea vine și responsabilitatea. Specialiștii avertizează că orice greșeală în editarea ADN-ului poate duce la mutații neintenționate. De asemenea, există temeri etice legate de editarea embrionilor sau de modificări transmise generațiilor viitoare.
În prezent, editarea genetică se face doar în scopuri terapeutice, sub supraveghere strictă, dar potențialul este enorm. Într-o zi, bolile genetice ar putea fi nu doar tratate, ci complet eliminate. Până atunci, cercetarea avansează cu pași prudenți, dar promițători.
